Dacă mintea noastră nu este curată, nu poate înțelege Scriptura. Abia după curățirea de patimi, omul începe sa vadă, pană atunci este orb. Până la curățire, omul vede în ceilalți propria oglindă atunci cand îi judecă pe ceilalți. Prin caleidoscopul minții, în care omul se crede cineva, acesta este fiul risipitor.

Cine este fiul risipitor? Adam și toți oamenii după Adam, în afara de IIsus Hristos care s-a născut fără de păcat.

Psalmul lui David (Psalmul 48) “Şi omul, în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor.” proorocește teoria lui Darwin cum că omul se trage din maimuță, alăturându-se animalelor.

Primul pas al pocăinței este să ne venim întru sine, să realizăm starea de mocirlă, că suntem răi, că suntem păcătoși. Hristos nu te întreabă de ce ai gresit, te întreabă de ce nu te-ai ridicat.

Apostolul Pavel spune : “Trupul vostru este templu al Duhului Sfânt” . Prin Păcatul desfrânării păcătuim în trupul nostru, iar orice alt păcat este în afara trupului. În loc sa fim un trup cu Hristos, noi facem din templul Duhului Sfânt un templu al desfrânării , al curviei, al murdăriei trupești, al plăcerilor trupești în care zacem. Nu ne putem unii cu cerul atâta timp cât încă suntem uniți cu pământul, cu teluricul, cat încă mintea noastră e pervertită.