ORTODOXIA CATHOLICA
Blog ortodox al Părintelui Matei Vulcănescu
In aceasta carte, Sfantul Nectarie expune intr-un mod foarte sistematic, pornind chiar de la originile Bisericii, cum a ajuns Papa si supusii lui sa se desparta incet dar sigur de Biserica lui Hristos. Este un studiu foarte minutios care porneste de la fondarea Bisericii Romei, (demonstrandu-se ca nu a fost fondata de Sfantul Apostol Petru), pana la aparitia barbatului luminat de Har, Sfantul Fotie cel Mare, “atunci cand Biserica era in pericol de a se transforma din cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca, in “Biserica” Romana, sau mai bine zis papala si de a nu mai propovadui invatatura Sfintilor Apostoli, ci dogmele papilor” (pg 20, Biserica Apuseana, primatul papilor).
Capitolele cartii sunt:
“Biserica Apuseana, primatul papei”, in care se demonstreaza ca acest primat era unul de onoare,in nici un caz unul de putere.
“Apostolul Petru, intemeietor, in viziunea apusenilor, a Bisericii Apusese” in care autorul sfant ne demonstreaza cu argumente greu de combatut cum ca Apostolul Petru nu este intemeietor al Bisericii Romane.
Biserica Antiohiei, a Alexandriei, a Cezareei Palestinei, Tripolisului, Laodiceei si Corintului se pot lauda cu adevarat ca sunt intemeiate de Sfantul Apostol Petru, pe cand cea Romana nu are dovezi in acest sens. Iar toate aceste Biserici nu au ridicat vreodata vreo pretentie de intaietate doar pentru ca au fost intemeiate de Sf Petru, primul dintre Apostoli. In prima sa epistola Soborniceasca Apostolul Petru scrie:
” Petru, apostol al lui Iisus Hristos, catre cei care traiesc imprastiati printre straini, in Pont, in Galatia, in Capadocia, in Asia si in Bitinia, alesi dupa cea mai inainte stiinta a lui Dumnezeu Tatal, ….Har voua si Pacea sa se inmulteasca” (I Petru, 1, 1-2) Cu toate ca este numita Soborniceasca (Universala), in aceasta Epistola numele Romei nu este pomenit, iar locul scrierii epistolei era Babilonul (Babilonul Egiptean saul cel de la Helipoli, numit si micul Babilon, in nici un caz Roma)(pg 28)
Nu exista nici o marturie istorica a muceniciei lui Petru la Roma. (pg 30)
Sfantul Clement Episcopul Romei spune ca Petru a fost propovaduitor doar in Rasarit, ceea ce ne face sa credem ca Sf Petru nu a respirat aerul Romei.
Primul episcop al Romei ete Linos, ucenic al Apostolului Pavel.
“Dovezi despre nedeplasarea lui Petru la Roma de la anul 41 pana la anul 66, perioada de timp in care teologii apuseni sustin ca Petru a slujit ca episcop la Roma, adica 25 de ani.” (pg38)
La anul 45 Petru se afla tot in Iudeea, dupa cum spune Sf Pavel in Epistola sa catre Galateni(2, 1), si dupa 14 ani de la prima intalnire cu Sf Pavel, Sf Petru tot in Ierusalim se afla.
Daca Sfintele Moaste ale Apostolului Petru au fost mutate la Roma, sau daca Petru a fost adus si a mucenicit la Roma nu se cunoaste, iar din fragmentul lui Clement nu reiese ca a mucenicit la Roma, dar chiar daca a mucenicit la Roma, a fost adus pentru a mucenici, nu s-a deplasat ca propovaduitor al cuvantului dumnezeiesc, nici nu a fost intemeietor al Bisericii Romei. (pg 42)
“Despre actiunile papilor Romei pentru dobandirea hegemoniei in Biserica si reactia Bisericii la actiunile papilor din primele veacuri pana la schisma.”
Episcopii Romei isi exercitau drepturile mitropolitane in Italia de Centru si de Sud, cel al Alexandriei asupra intregului Egipt, cel al Antiohiei asupra Siriei, dar cel mai insemnat dintre ei era al Romei ca unul ce sedea in cetatea imparateasca. Bisericile recunoasteau drept Cap si conducator pe Hristos si pe nimeni altul, episcopii avand autonomie ai guvernare deplina.
“Evenimentele secolului I-III ”
Sfantul Ciprian de Cartagina condamna recursul catre papa si nu il considera pe acesta judecator superior, asa cum il considera prelatii din apus astazi pe papa.
Expresia “Extra Ecclesiam nulla salus” a fost falsificata cu “Extra Ecclesiam Romanam nulla salus” dupa exitia Manatius si Pamelius unde sunt interpolari si adaugiri la textul original al Sfantului Ciprian.
“Nimeni dintre noi nu a fost asezat episcop peste episcopi, nici a sili pe unul sa se supuna celuilalt” spune Sf Ciprian. (pg77)
“Epistola lui Firmilian catre Ciprian”
” Eu nu pot rabda nesabuinta lui Stefan (papa Romei), caci el mandrindu-se cu episcopia sa si sustinand ca este urmas al lui Petru, piatra pe care sunt asezate temeliile Bisericii, aduce pe din dos multe alte pietre de temelie. Caci graind el pe fata ca botezul are aceeasi putere in bisericile cele eretice, el le aseaza pe acestea pe temelii comune cu celelalte. Primind botezul acelora, el adevereste ca existand acolo Biserica cea formata din cei botezati; si nici nu se gandeste ca tradandu-l(botezul) se pune in situatia de a intuneca unicitatea Bisericii si de a sterge cu totul adevarul de pe piatra crestina… Stefan nu arata nici o ravna in a se ridica impotriva ereticilor, daruindu-le acelora nu o putere masurata, ci o foarte mare putere a harului” De aici se vede ca episcopii ii stateau impotriva papei si nu il considerau infailibil, mai ales ca acest papa Stefan primea la Biserica Ortodoxa pe cei botezati la eretici fara a fi botezati in Biserica Ortodoxa. (nota mea) (pg 80)
“Titlul arhieresc pagan Pontifex Maximus” care il transforma pe papa intr-un faraon, preluand in Biserica exact modelul pagan. (pg 82)
“Biserica cea Una si Roma”
“Cum era posibil ca Apostolii sa depinda de Petru care a fost trimis deopotriva cu ceilalti apostoli la propovaduire, avand in vedere ca fiecare isi indeplinea lucrarea independent de ceilalti? ” se intreaba Sfantul Nectarie. “Daca insusirile lui Petru erau cele sustinute de papistasi, atunci duhul Evangheliei ar fi devenit foarte problematic si de neinteles, ar fi dus la o confuzie a principiilor: principiul egalitatii duse pana la smerenie si principiul inegalitatii duse pana la hegemonie si dispret. (pg 87)
“Unitatea Bisericilor”
Unitatea Bisericilor sta in unitatea membrilor Ei cu Hristos. Unirea este tainica, launtrica, directa, dumnezeiasca, desavarsita, implinita prin bunavoita si dragoste si nimeni nu se leaga prin legatura exterioara pentru a constitui unitatea.
Cei care au crezut, au primit Harul si Adevarul si s-au facut prin dumnezeiasca Impartasanie partasi Trupului si Sangelui Domnului, ramanand in Hristos si Hristos in ei.
“Marturii din Faptele Apostolilior” unde nu se vede nicaieri, nici macar nu se intrezareste primatul lui Petru, la Sinodul Apostolic cel care a prezidat Sinodul a fost Sfantul Iacov, Apostolul Ierusalimului.
“Marturii din Epistolele Sfintilor Apostoli” unde se spune ca Biserica e zidita pe temelia Apostolilor si a Proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind insusi Hristos (Epistola catre Efeseni, 2, 20-22)
“Marturii din scrierile Dascalilor si Parintilor Apostolici despre legatura de unitate a Bisericilor”
“Despre libertatea episcopilor in Sfintele Sinoade”
“Despre Sinoadele Ecumenice”
Sinoadele Ecumenice au fost intrunite numai la porunca imparatului, nu a vreunui papa al Romei, ele avand autoritatea de a formula dogmele si de a discuta problemele credintei. Toate cele dogmatizate de un sinod Ecumenic trebuie sa fie ortodoxe, sa fie conform Sfintelor Scripturisi in acord cu hotararile celorlalte Sinoade Ecumenice de pana la el. Sf Maxim Marturisituorul spune: “Sinoadele se judeca dupa dreptatea dogmelor”. Ultima conditie ca un Sinod sa fie Ecumenic este acceptarea intr-un glas de catre toate Bisericile a corectitudinii celor dogmatizate, atat cler cat si popor. Daca un sinod nu indeplineste ultima conditie, el ramane un sinod local, asa cum a fost sinodul Trulan(5-6) ce s-a vrut a fi ecumenic. Si reversul, Sinoade Locale care au fost receptate ca ecumenice prin primirea de catre toti a invataturii lor, a canoanelor lor, cum e cazul Sinodului de la Cartagina, Gangra si Laodiceea a caror canoane au fost acceptate in Sinodul V Ecumenic care le-a dat autoritate ecumenica si tarie de Sinod Ecumenic. (pg 114)
Gresesc cei care considera ca intrunirea soborniceasca la un loc a episcopilor este semnul caracteristic al Sinoadelor Ecumenice, fiindca rangul este dat nu de multimea persoanelor, ci de unanimitatea tuturor asupra corectitudinii dogmelor. Astfel, un Sinod Ecumenic nu poate contrazice un alt Sinod Ecumenic precedent. Prezenta Duhului Sfant intr-un Sinod Ecumenic face ca dogmele formulate sa aiba autoritate vesnica, fiind lipsite de greseala (infailibile).
Sinoadele Ecumenice ne demonstreaza ca pretentiile papale sunt total lipsite de fundament.
In Dogme papii sunt supusi greselii.
Despre asa zisa donatie a lui Constantin cel Mare catre papa Silvestru al Romei. Combaterea d.p.d.v. istoric a acestor afirmatii.(pg 227)
Despre Sfantul Fotie cel Mare
Despre erezia Filioque, adica minciuno-purcederea Duhului Sfant si de la Fiul.
Despre al VIII-lea Sinod Ecumenic
Sinod intrunit in Sfanta Sofia in 879 avand in componenta 383 de Parinti. La acest Sinod au participat cei trei legati ai papei si reprezentanti ai tuturor patriarhiilor. La acest Sinod este anatematizat adaosul Filioque in Crez.
Umilirea trufiei papale
Prin Sinodul VIII s-a produs o rana de moarte ereziei si trufiei papale. Cei care invata Filioque au parte cu Iuda.
A doua izgonire a Sf Fotie, surghiunul si moartea lui.
Motivul principal pentru care papistasii sunt foc si para impotriva Sfantului Fotie este ca el, prin atitudinea lui, a respins navala ereziei apusenilor asupra Rasaritului Ortodox, salvandu-l de sub inselarea si asuprirea papala, iar in al doilea rand pentru ca a condamnat prin hotarare sinodala adaosul Filioque, pe care papistasii il introdusesera in Crez, supunandu-i afurisaniei. De aceea (papistasii) se simt impovarati de anatema acestui Sinod, a carui autoritate se lupta in zadar sa o doboare. Daca nu se intrunea Sinodul VIII Ecumenic tot rasaritul ar fi fost supus papei…..Sfantul Fotie i se datoreaza faptul ca bulgarii si-au pastrat Dreapta Credinta.
Daca Sfantul Fotie nu ar fi existat, nu ar fi existat nici schisma (nu s-ar fi delimitat granitele dreptei credinte in raport cu erezia papista), si prin urmare nu ar fi existat ortodoxie azi, nici popoare ortodoxe…
Cartea poate fi COMANADATĂ cu doar 10,9 RON de aici: http://www.evanghelismos.ro/carte/118/de_ce_papa_si_supusii_lui_sau_despartit_de_biserica_lui_hristos
Biserica Ortodoxă este universală - Blog personal al Părintelui Matei Vulcanescu
Cred ca asa stau lucrurile. Dar, parca tot in cartea aceasta am citit faptul ca un apostol nu avea cum sa fie episcop. Deoarece episcopii erau cu o trepata mai jos decat Apostolii, ei fiind numiti si hirotoniti de Apostoli si ramaneau pastori a comunitatii crestine peste care au fost pusi. Asa se intampla si azi episcopii raman pana la moarte in eparhia data lor spre pastorire. Iar rolul Apostolilor era acela de a propovadui Evanghelia la toata lumea dupa porunca Mantuitorului si din acest motiv ei nu puteau ramane episcopi intr-un singur loc. Apostolii deci formau comunitati, puneau peste ele un episcop si plecau sa propovaduiasca mai departe.
Iacov a ramas ca Apostol in Ierusalim ca sa incerstineze pe evrei, de aceea a fost numit episcop pentru ca nu s-a deplasat in alta parte.
Doamne ajuta, Parinte..
Am si eu o intrebare in 2 puncte:
1. In situatia cand la un parastas sunt invitati si oameni care vin cu sotii/sotiile lor de alte credinte (papistase,sectante), preotul mai poate face rugaciunea de binecuvantare a mesei si bucatelor (cu Tatal nostru in prealabil, rostit de toti), stiind ca acolo sunt si de alte credinte? Va intreb deoarece credinciosii papistasi se vor ridica in picioare si vor zice mpreuna cu noi, ortodocsii, Tatal nostru.
Ce le faci acestor oameni? Ii scoti de la masa? Le spui sa stea jos, sau sa …se plimbe putin prin curte cat timp ne rugam noi?
2.Dar la scoala, cand neoprotestanti stau la ora de religie si se ridica in picioare cand se face rugaciunea domneasca?
Ce facem in situatiile astea?
Va intreb doar..
1. Preotul binecuvinteaza bucatele si pe cei ortodocsi, iar rugaciunea Tatal Nostru o spune un credincios sau cantaretul care insoteste preotul. Daca la masa sunt si papistasi, alti eretici, etc cred ca e treaba lor daca se roaga in gand cu noi, nu putem controla noi asta. Dar daca sunt eretici binecuvantarea se intoarce de la ei oricum. Nu vad de ce ar fi rugaciune in comun. Dar daca la masa ar fi chemat ereticul sa binecuvinteze si el atunci e o mare problema. Atunci ar trebui sa ne ridicam de la masa in clipa aceea si sa parasim locul.
2. de obicei neoprotestantii sau catolici cer sa nu faca ora de religie, dar daca totus raman la ora si se ridica si spun Tatal Nostru cu ceilalti, profesorul de religie ar trebui sa ii explice de ce nu se poate ruga impreuna cu elevii ortodocsi pentru ca nu se roaga aceluias Tata Ceresc. Ortodocsii se roaga Dumnezeu Tatalui iar eterodocsii se roaga unui Tata fals, inchipuit si mincinos. Chiar daca ambii, atat ortodoxii cat si eterodocsii spun aceleas cuvinte ale rugaciunii Tatal nostru, adresa difera. Pui aur in colet si coletul ajunge la destinatar daca este pusa adresa corecta pe colet sau daca e o adresa gresita aurul din colet ajunge in mainile pradatorilor de colete, adica a diavolului. Cred ca acesta explicatie e suficienta ca sa inteleaga faptul ca nu ne rugam impreuna cu el, ci el(eterodoxul) se roaga separat, si altcuiva chiar daca rosteste aceleas cuvinte ale rugaciunii Tatal Nostru. Rugaciunea trebuie sa fie in Duh sin in Adevar, daca nu e in Duhul Sfant si in Adevar
ul Ortdodoxiei atunci aceasta rugaciune e o simpla poezie.
De obicei, noi, preotii profesori, rostim Imparate Ceresc la inceput de ora si Cuvine-se cu adevarat, la sfarsitul orei. De obicei, la astfel de rugaciuni, ei nu se roaga cu noi ci stau jos in banca, sau se ridica, simbolic, in picioare, dar nu rostesc rugaciunea ortodoxa.
Daca preotul prof. cere elevului neortodox sa stea jos in banca, in timp ce ne rugam noi, e vreo problema? Caci, daca il dai afara, nu poti, prin lege; iar daca o ii accepti refuzul de a participa, pe motiv de confesionalitate, isi aduce “pastorul” ei si ..din nefericire pt. unii preoti, se pierde teren, deoarece acestia au un prozelitism, uneori, fanatic, transformandu-se scoala in teren de razboi religios.
raspunsul dvs. mi-a placut…
multumim mult pt. ajutor.
Paste plin de lumina duhovniceasca sa aveti!
nu stiu daca ceea ce spun este corect, e doar o parere personala, deobicei intreb pe mai multi. Desigur ca ei trebuie sa ramana in clasa, sa stea in picioare, nu e o problema. Iaras spun, e parerea mea, nu am intrebat.
Este de mare folos cartea Sfantului NECTARIE in lamurirea ereziei papale. Am dat-o cuiva care are ceva rataciti in familie – o sora si un cumnat care au trecut la greco-catolicism – si dupa o rasfoire superficiala, mi-a restituit-o peste o saptamna – eu i-o dadusem pe termen lung ca sa aiba timp s-o citeasca cu luare aminte si sa-mi dea si mie unele lamuriri acolo unde nu intelesesem suficient ( persoana fiind doctoranda in limba romana si eu avand multa incredere in capacitatea ei de a intelege un text ). Totodata i-am dat si cartea lui Vladimir Guettee – Papalitatea eretica – si mi le-a restituit pe amandoua in graba, ca si cum s-ar fi scuturat de ceva nesuferit si mi-a spus, referindu-se la cea scrisa de Sfantul Nectarie :”E prea tendentioasa !”. Am ramas fara cuvinte – ne aflam in biserica si stateam la rand sa ne miruim . Am plecat acasa intristata si o vreme n-am mai vazut-o pe acea persoana, cam cateva luni, dar am aflat ulterior ca a fost foarte bolnava, chiar la un pas de moarte (peritonita, in urma unei apendicite nedescoperite la timp, cu mari complicatii si nici acum nu e refacuta complet). M-am gandit instantaneu cand am aflat ca e bolnava ca e o ”sanctiune” de la Sfantul Nectarie – stiu ca sfintii nu doar ajuta, ci mai si pedepsesc si inca aspru, pe cei care ii insulta – si cand am revazu-to in sfarsit la biserica dupa o lunga absenta, la plecare i-am spus cu blandete ca poate toata boala i s-a tras de la vorbele acelea nesabuite si ca ar fi bine sa-i ceara iertare Sfantului. Nu stiu cat a inteles, i-am spus-o cu prudenta, sa n-o ranesc, si chiar am sfatuit-o sa mearga sa se inchine la moastele sfantului, la Radu-voda. Nu stiu daca am fost obiectiva in ce o priveste pe cunostinta mea, dar nu suport sa se spuna niciun cuvant nepotrivit despre sfinti.Daca m-ar jigni pe mine, as trece mai usor, pentru ca suntem cu totii supusi greselii, dar sfintii sunt de neatins.Nu putem vorbi despre ei verzi si uscate.
Parinte, va multumesc pentru lamuririle despre carte. Eu sunt mai greoaie la minte si chiar aveam nevoie sa ma lumineze cineva. Cand am citit cartea, frazarea mi s-a parut uneori dificila – mi s-a parut uluitor faptul ca Sfantul Petru n-a calcat pe la Roma si mai ales nu inteleg ce e cu mormantul lui de la Roma , e adevarat sau e tot o gogoasa papistasa ? – de aceea apelasem la ajutorul amicei mele specialista in filologie, dar sfintia voastra mi-ati risipit toate confuziile. Va multumesc inca o data.
Aurora, poate Sf Ap Petru a fost dus la Roma ca sa fie judecat de Cezar si sa moara,a sa cum a patit si Sf Ap Pavel( vezi Faptele Apostolilor). Dar asta nu inseamna ca a infiintat Biserica Romei, ci doar a fost judecat si martirizat in ea, probabil impreuna cu Ap Pavel.