În Europa papistașă sute de mii de români  muncesc cu sudoarea frunții lor, dându-și de multe ori și sângele și viața în acele țări, unii dintre ei fiind exploatați la maxim printr-o sclavie modernă. Totul din dorința bieților români de a trai puțin mai bine.

Datorită unui complex de inferioritate la nivel național s-a inoculat ideea românilor cum că cei care le oferă de lucru sunt mai presus de ei, sunt noii boieri care cu siguranță au o religie mai bună ca a lor, din sărăcia lor de acasă. Din această cauză, deși banii pe care îi primesc sunt doar răsplata – câteodată puțină și nedreaptă a muncii lor asidue, li s-a inoculat ideea că sunt datori să se roage și să accepte credința eretică a acelora, ca să nu se facă de rușine…

Mai ales preoții și ecumeniștii români din Apus au susținut această idee, de a fi mulțumitori și docili față de stăpânul eretic care le-a dat biserici unde să slujească. De fapt aici este cursa diavolului, cursa papistașă- romano-catolică.

Parohiile ortodoxe care sunt găzduite de parohiile romano-catolice din Italia nu au voie sa fie mai mult de 40 într-o regiune. Apoi Curia Romană este cea care observă și controlează preotul ortodox și comunitatea, preotul având dublă tutelă, chiar dacă acum nu știe încă, cea a episcopului ortodox de care aparține dar și cea a Curiei Romane direct de la Vatican.

Iezuiții au considerat că nu este suficient ca să se facă doar Săptămâna de Rugăciune Ecumenică în luna Ianuarie, o dată în an, așa că urmează să se facă LUNAR procesiuni și slujbe comune cu parohia ortodoxă și cu preotul papistaș și cu parohia papistașă. În felul acesta se produce subtil o nouă formă de UNIAȚIE cu Roma, cu Vaticanul. O uniație fără război și înfometare, așa cum au procedat ei în istorie,  ci cu Darul Otrăvit al papistașilor – bisericile lor dezafectate.

Mai ales românii sunt prinși în această cursă diabolică, pentru ca ei, nefiind uniți, dar și foarte superficiali dar și mulți preoți, din dorința de a se îmbogăți peste noapte au ales calea ușoară, de a fi găzduiți în bisericile papistașe goale, dezafectate, decât să cumpere un spațiu de biserică, sau să pună mână de la mâna pentru a construi biserici ortodoxe, așa cum au procedat rușii ortodocși serioși și mulți greci.

Mulți români având impresia că o să stea o perioadă în Apus, după care o să plece. Mare greșeală, pentru că timpul trece, copii cresc și ei prind rădăcini în Italia, Franța, Spania, etc și nu mai pot pleca.  Mai mult,  femeile românce divorțează de soții lor ortodocși  și se căsătoresc cu eretici romano-catolici italieni sau spanioli, care sunt civilizați, miros a parfum, etc, fără însă de a le cere ca ereticul să se boteze ortodox înainte de nuntă, apoi își botează copiii la papistași, sau iau nași papistași romano-catolici pentru copiii lor când îi botează ortodox,  dar conform Sfântului Simeon al Tesalonicului dacă un copil a avut naș eretic la botezul ortodox, botezul nu este valid și trebuie făcut de la zero cu naș ortodox. 

În felul acesta, prin parade religioase ecumeniste lunare împreună cu parohia romano-catolică ce îi găzduiește sub atenta supraveghere a Curiei Papale, oamenii fideli ai aparatului papal-care controlează pe toți preoții papistași, se formează o nouă uniație, datorită lipsei de vigilență a preoților și a episcopilor ortodocși care se vând ușor, suferind și ei de același complex de inferioritate dar și de lipsă de cultură teologică serioasă ortodoxă. Cum spune chiar Curia Papală, că nu au cu cine să discute serios teologie, arătând că trădătorul e disprețuit și de cel trădat și de cel pentru care trădează. Asa face diavolul! Curia Papală nu este de acord ca preoții ortodocși să aibă relații de prietenie omenești cu preoții papistași, ca nu cumva să piardă controlul.

Aici avem de fapt nu o mare iubire din partea papistașilor pentru ortodocșii români, ci avem un interes direct de a avea parohii supuse Romei, în prima fază prin dubla tutelă- episcop ortodox și Curia Papală.

Curia Papală îi învață pe credincioșii lor papistași că romanii ortodocșii sunt frații lor mai mici în credință, ca să se obțină ușor ceea ce se dorește. Timpul este de partea papistașilor, care prin pași mici vor cuceri parohiile romanești de pe teritoriul țărilor papistașe transformându-le întâi în dependințe ale parohiilor catolice, apoi transformându-i pe credincioșii români într-un nou soi de uniați, nu printr-un Potir comun, ci prin  participarea continua la procesiuni comune, iar peste un timp se va merge la nivelul următor… Potirul Comun.  Având în vedere că românilor li se tocește simțul dogmatic, nu mai fac diferența între erezie și ortodoxie și vor spune ușor, ușor că între romano-catolici și ortodocși sunt diferențe  minore care nu trebuie băgate în seamă.

Cam acestea sunt directivele de la Vatican și vedem cum se pun în practică ușor, ușor… îți trebuie doar ochi să vezi.

Iata cu cine ne unesc ecumeniștii