SCURT ISTORIC AL PROTESTULUI
MANASTIRII ESPHIGMENOU
1993-1994: In luna decembrie a anului 1993 Comunitatea Muntelui Athos scrie o scrisoare patriarhului in care condamna Acordul de la Balamand unde Patriarhia de Constantinopol si unele dintre Bisericile locale (inclusiv B. O. Romana) recunosc papismul a fi “Biserica sora”. Patriarhul Bartolomeu nu doar ca nu ingaduie nici o discutie asupra ereziei ecumenismului, ci reactioneaza in forta depunand cativa stareti si dand pedepse severe celorlalti. Supusi la presiuni foarte mari acestia dau dnapoi, si intr-o scrisoare de apel din mai 1994 implora iertarea Astfel, protestul impotriva Balamandului a fost redus la tacere.
2002: In luna noiembrie, Comunitatea Muntelui Athos convoaca pe monahii de la Esfigmenu in fata unui tribunal pentru a raspunde la 88 “capete de acuzare”. Monahii nu se prezinta insa raspund in scris. Comunitatea Muntelui Athos declara obstea Manastirii Esfigmenu ca ilegala si impune ca termen 8 ianuarie 2003 pentru parasirea manastirii.
2003: Politia greaca asediaza manastirea incepand din luna ianuarie. In februarie, un tanar monah moare la volanul unui tractor al manastirii care ramasese afara si pe care incerca sa-l recupereze la adapostul intunericului noptii. In martie, la presiunea miscarilor de protest in sprijinul Manastirii Esfigmenu, Consiliul de Stat al Greciei dispune ridicarea blocadei asupra manastirii.
2005: Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu infiinteaza o obste monahala impostoare, careia ii sunt atribuite toate bunurile Manastirii Esfigmenu (conturile din banca, vaporul) In octombrie, blocada revine si mai in forta; manastirea nu se mai poate aproviziona cu alimente si medicamente, nici nu mai poate primi vizite ale medicilor. Acestea pricinuiesc moartea a patru monahi.
2006: In octombrie un tribunal (civil!) grec ii condamna pe monahii de la Esfigmenu la doi ani de inchisoare pentru “ocupatie ilegala” si “tulburarea linistii publice” Monahii fac apel in justitie contestand sentinta.
La 20 decembrie, membrii obstii impostoare a patriarhului Bartolomeu ii ataca violent in timpul noptii cu bare de metal si topoare pe monahii din birourile Manastirii Esfigmenu din Careia (capitala peninsulei Athos) pe cand acestia dormeau. In urma bataii patru monahi esfigmeniti au multiple rani, unul dintre ei chiar fractura craniana.
La 25 decembrie, sub o puternica presiune mediatica, guvernul grec anuleaza operatiunea expulzarii monahilor Esfigmeniti; cu toate acestea insa, blocada dura impusa manastirii nu este ridicata.
La 30 decembrie cele 20 de manastiri mari [6] (inclusiv noua obste infiintata de patriarh), ca urmare a recentei vizite a papei la Constantinopol, publica la presiunea credinciosilor un comunicat in care condamna ecumenismul [7] si afirma ca se intorc la hotarorile dublei intalniri din 1980 a Sfintei Chinotite a Athosului, [la care a luat parte si Manastirea Esfigmenu] [8]. Unele dintre manastiri au chemat la a urma Manastirea Esfigmenu in intreruperea comuniunii cu Patriarhia prin incetarea pomenirii patriarhului, iar Avva Efrem – ucenicul si urmasul lui Gheron Iosif – fostul staret al Manastirii Filotheu, a cerut de asemenea potrivit invataturii Sfintilor Parinti, ca manastirile athonite sa opreasca pomenirea patriarhului eretic.
La 31 decembrie, Patriarhia Moscovei gaseste inca un prilej de a-si “atinge” rivala sa de la Constantinopol, cu care se razboieste pentru intietate ca “principala biserica ortodoxa”: prin mitropolitul Chiril de Smolensk de altfel tot atat de ecumenist ca si patriarhul Bartolomeu! “invita Patriarhia Ecumenica sa nu foloseasca forta pentru rezolvarea problemei monahilor de la Esfigmenu”
[1] Un studiu cu privire la chestiunea calendarului poate fi citit la http://sv-luka.org/misionar/n3_churchandtime.htm Un alt studiu teologic si mai amplu la http://ournet.md/~calendarortodox. Alte articole la http://orthodoxinfo.com/ecumenism/ea_calendar.aspx
[2] Intreruperea comuniunii din motive de credinta este stabilita de Canonul 15 de la Sinodul I-II din anul 861: “cei ce pentru oarecare eres osandit de Sfintele Soboare, sau de Sfintii Parinti se despart de impartasirea cea catre intaiul statator al lor care predica eresul in public si cu capul descoperit l invata in Biserica, unii ca acestia din pricina ingradirii de sine de impartasirea cu numitul episcop inainte de cercetarea Sinodiceasca, nu numai ca nu sunt supusi certarii canonice, ci si de cinstea cea cuvenita dreptslavitorilor se vor invrednici, caci n-au osandit episcopi, ci mincinosi-episcopi si mincinosi-invatatori; si n-au rupt unitatea Bisericii prin schisma, ci s-au silit [astfel] a izbavi Biserica de schisme si dezbinari.” (vezi Pidalion).
[3] Manastirea Vatoped primeste un vapor din partea Anglicanilor ca rasplata pentru adoptarea noului calendar (vezi Boldurile Sfintei noastre Biserici Ortodoxe de Rasarit editata la Muntele Athos in anul 1924 de catre schimonahii athoniti romani Arsenie Cotea si Teofilact).
[4] Indiferent de patriarhii care s-au perindat de atunci si pana in prezent la conducerea Patriarhiei de Constantinopol, se poate constata continuitatea politicii ecumeniste. inceputul modernismului la Constantinopol coincide cu primii ani ai secolului XX, cand “patriarhii de Constantinopol se duc in Anglia la studii teologice” unde de fapt sunt initiati in lojile masonice (vezi colectia Protests of the Orthodox World against the Visit of the Patriarch of Constantinople to the Pope of Rome in December 1987, ed. Riurik, pg. 5; revista ����������� ��� ������, nr. 1, Moscova 1997, pg. 66-67). Astfel, Meletie Metaxakis (patriarh intre 1921-1923; alungat in iulie 1923 din scaunul patriarhal de furia multimii) cel care a inceput procesul de distrugere a Traditiei Ortodoxe prin introducerea necanonica a calendarului nou, era cunoscut ca nr. 44 in loja masonica greaca “Armonia”, dupa cum arata publicatia masonica “Pythagore-Equerre” (vol. 4, part. 7-8, 1935). Fratii sai succesori la conducerea Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului sunt de asemenea masoni de rang inalt: Vasilios III (patriarh intre 1925-1929): membru al lojii englezesti “Velewood”, Athenagoras (1948-1972) (cel cu “ridicarea” anatemelor): mason de grad 30 in loja “Athenian East” (Orthodoxos Typos, 16.VII.1982),(vezi ecumenizm.tripod.com).
[5] Un sinonim pentru Patriarhia Ecumenica de Constantinopol, dupa cartierul din Istambul in care isi are resedinta.
[6] Situatia astazi in Muntele Athos arata astfel: toate manastirile grecesti sunt cumparate cu banii Uniunii Europene afara de Esfigmenu si Konstamonitu. Totusi o linie buna in privinta problemelor de credinta o au manastirile Grigoriu si Simonos Petras, iar cele mai fanatic obediente patriarhului de Constantinopol sunt Vatoped si Dohiariu. In afara celor 20 de manastiri mari, in Muntele Athos se gasesc foarte multe chilii si schituri mici, iar majoritatea celor ce vietuiesc in ele au orientare zilotista, refuzand comuniunea cu patriarhul Constantinopolului. Tot despre situatia din Athos si la ecumenizm.tripod.com/ECUMENIZM/id33.html iar despre miscarea zilotilor din Muntele Athos un foarte interesant material la cristianf.home.ro/pgid3_site_EN.html [7] In scrisoarea trimisa de reprezentantii celor 20 de manastiri patriarhului Bartolomeu, dupa ce in introducere isi exprima supunerea fata de acesta, ei spun: “simtim ca avem o raspundere apasatoare fata de credinciosiii care ne socotesc un paznic neclintit al Sfintei Predanii. Din aceasta pricina, cu durere, declaram ca nu suntem de acord cu rugaciunea in comun facuta de preafericirea voastra si cu participarea voastra la adunari liturgice si cu caracter religios care dau impresia ca Biserica Ortodoxa ii accepta pe romano-catolici si pe Papa ca fiind episcopul canonic al Romei. [] Recent incheiata vizita a Papei in Fanar si vizita Inalt Preasfintiei sale Arhiepiscopul [Hristodul al Atenei] la Vatican ne-au indurerat profund inimile. Se prea poate sa se fi dobandit vreun folos lumesc din toate acestea,Insa in decursul acestor vizite s-au petrecut lucruri care sunt in conflict cu practicile ecleziologice ortodoxe. Primirea Papei de catre Prea Fericirea voastra ca si cand ar fi fost episcopul canonic al Romei, sederea sa pe scaunul arhieresc in timpul Dumnezeiestii Liturghii Ortodoxe, purtand omoforul; rostirea de catre el a rugaciunii ‘Tatal nostru’, sarutarea liturgica cu Patriarhul toate depasesc o simpla rugaciune in comun si sunt oprite de Sfintele Canoane. Iar toate acestea au avut loc in conditiile in care traditia papala nu s-a schimbat in nici un fel, pastrandu-si politica si invataturile eretice” (laurentiudumitru.ro/blog/ Scrisoarea completa la: esphigmenou.com ). [8] Hotararea din 1980 semnata de toate manastirile mari din Sfantul Munte Athos inclusiv Esfigmenu afirma: ” credem ca Sfanta noastra Biserica Ortodoxa este cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica a lui Hristos, avand plinatatea Harului si a Adevarului.” si “Biserica Papei este lipsita de succesiune apostolica si fara har”.
Biserica Ortodoxă este universală - Blog personal al Părintelui Matei Vulcanescu
0 thoughts on “Istoric al obstei mucenicesti a sfintei Manastiri Esfigmenu”