Sinaxa Clericilor și Monahilor Ortodocși din Grecia

Orthódoxos Týpos, 5 iunie 2015, nr. 2056, p. 1, 7.

NOUĂ MĂRTURISIRE DE CREDINȚĂ

ÎMPOTRIVA PANEREZIEI ECUMENISMULUI

După cum se știe, ”Sinaxa Clericilor și Monahilor Ortodocși” a întocmit și publicat în anul 2009 «Mărturisirea de Credință împotriva ecumenismului https://graiulortodox.wordpress.com/marturisirea-de-credin%c8%9ba/ », care a devenit deja istorică prin ecoul pe care l-a avut, fiind semnată de un mare număr de arhierei, clerici și monahi și de mii de credincioși ortodocși din toată lumea. Trezirea duhovnicească pe care a provocat-o a fost impresionantă. În vremea din urmă ne gândeam că, după trecerea atâtor ani, ar fi nevoie de o înnoire și o întărire a acelui text și, iată, ca un răspuns și dar de la Dumnezeu, ne-a parvenit un text excepțional, pe care l-a întocmit și l-a publicat Schitul românesc Prodromou din Sfântul Munte, ce aparține Sfintei Mănăstiri a Marii Lavre. Textul, semnat de toți monahii Schitului, peste treizeci la număr, dimpreună cu întâistătătorii și duhovnicii lor, a circulat în România și a adus bucurie creștinilor, dar și furie și oprobriu din partea ecumeniștilor.

Acest text, tradus în limba greacă, a fost acceptat și apreciat de ”Sinaxa Clericilor și Monahilor Ortodocși”, care îl semnează prin reprezentanții ei și și-l asumă ca al ei propriu, și se va bucura, dacă va fi semnat în continuare și de alți clerici și monahi, ale căror semnături le așteptăm la [email protected].

Urmează textul Mărturisirii:

MĂTURISIRE DE CREDINȚĂ ÎMPOTRIVA ECUMENISMULUI

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.
       Toți cei care am fost botezați în Biserica Ortodoxă și credem ortodox suntem membri deplini ai Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolești, adică ai Trupului lui Hristos. Prin Taina Sfântului Mir am primit Pecetea Darului Duhului Sfânt și prin Sfânta Împărtășanie cu Trupul și Sângele lui Hristos ne unim cu El, devenind mădulare ale Trupului lui Hristos.
       În această calitate de mădulare ale Bisericii lui Hristos, care este numai Biserica Ortodoxă, singura în care ne unim cu Adevăratul Dumnezeu, singura în care omul se poate mântui, arătăm şi respingem în mod public ereziile ce au cuprins pe unii membri ai Bisericii.
        Erezia nu afectează doar pe cel care crede în ea, ci și pe membrii Bisericii, atâta timp cât cei ce gândesc eretic în Biserică propovăduiesc erezia și celorlalți membri prin cuvânt și prin fapte, răspândind astfel microbul ereziei în tot trupul Bisericii.

        Erezia predicată de episcop sau preot îi afectează și pe credincioși. Totodată, episcopul sau preotul trebuie să aibă grijă ca membrii turmei lui să nu învețe erezia. Dacă păcatele morale îl despart pe om de Dumnezeu, cu atât mai mult erezia. Datoria episcopului este să învețe drept Cuvântul Adevărului, iar sfințenia este legată organic de Adevăr . Hristos e Calea, Adevărul și Viața. Erezia este minciună și blasfemie la adresa Cuvântului Întrupat, Dumnezeu-Omul Iisus Hristos. Ea se naște ca înșelare duhovnicească, devenind o ideologie contrară Adevărului, tăind posibilitatea sfințeniei și a mântuirii.
         La fel cum o boală nu afectează numai organul bolnav, ci întreg organismul, tot așa și erezia, otrăvind pe unii membri ai Bisericii, provoacă durere în întreg trupul ei, afectându-l.

De aceea, de fiecare dată când a apărut o erezie ce amenința Trupul Bisericii, s-au întrunit Sinoade Ecumenice și Locale care au anatematizat erezia și pe ereticii ce o susțineau, adică au tăiat din Trupul Bisericii învățătura eretică și pe cei ce o promovau.
       Sfântul Apostol Pavel, în Epistola sa către Romani spune: „Ci precum într-un singur trup avem multe mădulare și mădularele nu au toate aceeași lucrare, așa și noi, cei mulți, un trup suntem în Hristos, și fiecare suntem mădulare unii altora, dar avem felurite daruri, după harul ce ni s-a dat” .

Iar în Epistola Întâi către Corinteni, spune: „Și nu poate ochiul să zică mâinii: N-am trebuință de tine; sau, iarăși, capul să zică picioarelor: N-am trebuință de voi. Ci cu mult mai mult mădularele trupului care par a fi mai slabe sunt mai trebuincioase” , arătând în continuare că „dacă un mădular suferă, toate mădularele suferă împreună; și dacă un mădular este cinstit, toate mădularele se bucură împreună” .
                      Având în vedere că până în prezent nu s-au întrunit Sinoade Locale care să osândească pe cei care încalcă de aproape un secol atât Canoanele Apostolice, cât și hotărârile Sinoadelor Ecumenice și Locale, noi, ca mădulare vii ale trupului lui Hristos respingem și ne disociem de toate practicile osândite de Biserică, anume:
      • rugăciunile în comun cu ereticii și așa-numita „Săptămână de rugăciune pentru unitatea creștinilor”, „Vecerniile pentru unitatea creștinilor” și alte asemenea acțiuni ținute în Bisericile Ortodoxe pe durata „Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor”, la care sunt invitați eretici să predice din fața Sfântului și Înfricoșătorului Altar Ortodox, unde se jertfește Hristos Dumnezeu;
      • participarea la întâlniri sincretiste inter-religioase și inter-creștine la care se fac gesturi simbolice sincretiste și rugăciuni în comun cu ereticii.
Dezaprobăm ca panerezie, osândim şi respingem în mod public ecumenismul sub toate formele sale:
`      1. Prezența Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte Biserici Ortodoxe Locale în «Consiliul Mondial al Bisericilor».
        2. Erezia conform căreia Ortodoxia ar fi doar o parte din Biserică.
        3. Erezia conform căreia toate confesiunile creștine ar fi ramuri ale Bisericii celei Una.
        4. Erezia conform căreia Biserica Ortodoxă ar fi o Biserică între multe alte «familii de Biserici» care împreună ar forma Biserica cea Una.
         5. Erezia conform căreia unitatea Bisericii s-ar fi pierdut; conform învățăturii ortodoxe, Biserica este Una și Unică, deoarece Capul Ei este Unul Domn Iisus Hristos, iar unitatea Bisericii se exprimă prin unitatea de credință, precum și prin supunerea credincioșilor față de ierarhia Ei, atâta timp cât ierarhia păstrează unitatea de credință.
         6. Erezia conform căreia Biserica «ar fi divizată în confesiuni creștine», iar noi ar trebui «să refacem unitatea Ei» prin «minimalismul dogmatic», adică acceptând ca bază a unirii Ortodocșilor cu celelalte confesiuni (denominațiuni) credința minimală, adică credința în Sfânta Treime și în Iisus Hristos ca Dumnezeu Întrupat și Mântuitor, trecând cu vederea toate celelalte Dogme ale Bisericii, inclusiv preoția sacramentală, icoana, Harul Necreat, cinstirea sfinților etc.
         7. Erezia conform căreia ar exista o «unitate nevăzută» a Bisericii prin credința comună în Sfânta Treime și în Iisus Hristos ca Domn și Mântuitor, urmând să se înfăptuiască și o «unitate văzută» prin unirea confesiunilor (unitate în diversitatea dogmelor și a tradițiilor).
          8. Erezia conform căreia ar fi suficient să crezi în Sfânta Treime și în Domnul Iisus ca Dumnezeu și Mântuitor, ca să faci parte din Biserică. Cu alte cuvinte, Biserica este considerată ca o adunare a tuturor ”confesiunilor” creștine.
          9. Erezia conform căreia Biserica Ortodoxă și romano-catolicism ar fi «Biserici Surori» sau «cei doi plămâni ai Bisericii», prin care respiră Biserica cea Una.
        10. Erezia conform căreia între Biserica Ortodoxă și romano-catolicism nu ar exista nici o diferență dogmatică, afirmând că singura diferență ar fi primatul mondial de putere al ”papei” de la Roma asupra Bisericii.
        11. Acordurile neortodoxe semnate de reprezentanții Bisericilor Ortodoxe în cadrul dialogului inter-creștin. În acest punct dorim să subliniem că nu suntem împotriva dialogului, cu condiția ca acesta să se desfășoare pe baze ortodoxe și să aibă drept scop întoarcerea ereticilor în Biserica Ortodoxă prin catehizare, lepădarea de erezia lor și prin Tainele Botezului, a Mirungerii și a Dumnezeieștii Euharistii.
        12. Acceptarea sinodală de către Biserica Ortodoxă Română a dialogului de la Chambesy, în care ereticii anticalcedonieni monofiziți, așa-zișii miafiziți, urmași ai ereziei lui Sever de Antiohia, sunt recunoscuți ca ortodocși. Monofiziții/Miafiziții învăța că Hristos, după unirea firilor, are o singură fire, compusă, și resping faptul că cele două firi în Hristos s-au unit în chip neamestecat și neschimbat, neîmpărțit și nedespărțit într-o Persoană a lui Dumnezeu Cuvântul, fiecare fire păstrându-și voința și energia ei. Respectivii ereticii nu acceptă învățătura Sfintelor Sinoade IV, V, VI și VII Ecumenice și rămân în rătăcire și în afara Bisericii. De asemenea, textul de la Chambesy susține că anatematizarea lor ar fi fost cauzată de o simplă neînțelegere terminologică, și că, prin urmare, nu ar exista nici o diferență dogmatică între Biserica Ortodoxă și grupările eretice monofizite (Copți, Armeni, Siro-iacobiți, malabarieni, Etiopieni), lucru cu totul inadmisibil.
       13. Acordul de la Balamand, în care reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe Locale au acceptat un nou tip de Uniație și au recunoscut pseudo-tainele romano-catolicilor, acord care a fost respins de către reprezentanții Bisericilor Ortodoxe Locale întruniți la Baltimore, în anul 2000.
       14. Erezia conform căreia Filioque (purcederea Duhului Sfânt «și de la Fiul») ar fi doar o simplă neînțelegere terminologică, iar nu o alterare a Dogmei Sfintei Treimi – dogmă pe care Însuși Dumnezeu prin Fiul Său Iisus Hristos Întrupat ne-a descoperit-o .
       15. Așa-zisa «ridicare a anatemelor» dintre ortodocși și romano-catolici, dar și dintre ortodocși și monofiziți, monoteliți și monoenergiști, anateme pronunțate la Sinoadele Ecumenice. Conform învățăturii ortodoxe, o anatemă dogmatică nu se poate ridica în chip magic, dacă nu sunt înlăturate mai întâi cauzele anatematizării.
      16. Erezia conform căreia ar exista Har mântuitor în afara Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolești și că ar exista botez valid și Har lucrător al preoției în afara Bisericii Ortodoxe. Însă, după cum se știe, simpla prezență istorică a unei succesiuni de la Apostoli până azi și simpla rostire a formulei Sfintei Treimi nu validează «tainele» ereticilor.
      17. Erezia conform căreia Sfinții Părinți nu mai pot fi azi de actualitate, erezie ce neagă prezența Duhului Sfânt în Sfinții Părinți de la Sinoadele Ecumenice și, prin urmare, însăşi continuitatea existenței Bisericii ca instituție divino-umană.
      18. Erezia care afirmă că nu putem cunoaște care sunt granițele dintre Biserică și erezie, conform căreia toată omenirea ar fi încorporată într-o «Biserica nevăzută». Potrivit învățăturii ortodoxe, Biserica este Biserica Istorică, văzută, care deține succesiune apostolică și păstrează Dreapta Credință, adică dogmele formulate la Sinoadele Ecumenice și anatemele care delimitează Adevărul dogmatic de minciuna eretică, și îl transmite mai departe până la sfârșitul veacurilor. Aceasta este Biserica Ortodoxă.
      19. Opinia potrivit căreia, într-un anume fel, și ereticii ar fi încorporați în Biserică.
      20. Concepția conform căreia numărul de credincioși ar constitui criteriul Adevăratei Biserici. Conform învățăturii ortodoxe, criteriul Adevăratei Biserici este păstrarea nealterată a Adevărului revelat.
       21. Transformarea pogorământului (iconomiei) în dogmă sau regulă. Conform învățăturii ortodoxe, pogorământul este o derogare de la regula credinței, pentru neputințe omenești, în circumstante excepționale, având ca scop aducerea oamenilor la Dreapta Credință în ciuda piedicilor obiective. Pogorământul se aplică doar în cazuri excepționale, pentru atingerea unui scop bun în circumstanțe adverse. Dacă însă lipsesc aceste situații excepționale, continuarea aplicării pogorământului perturbă și sfidează rânduiala canonică și astfel nu constituie o înțeleaptă adaptare, ci o nesocotire a sfintelor așezăminte și, prin urmare, conduce la nesocotirea Dreptei Credințe.
      22. Așa-numitele «căsătorii mixte» între ortodocși și neortodocși, pentru că nu se pot uni cele de neunit, dat fiind că premisa principală a Tainei Nunții este ca cei doi soți să aibă aceeași credință și să fie creștini ortodocși botezați. Taina Nunții este Taina dragostei și a unirii pe temeiul Dreptei Credințe. Nu se poate acorda această Taină numai unui singur membru, celui ortodox. De aceea căsătoria mixtă este nulă și în același timp constituie rugăciune în comun cu eterodocșii.
     23. Negarea egalității Persoanelor Sfintei Treimi. Conform învățăturii ortodoxe, însușirile ipostatice, adică faptul că Tatăl este nenăscut și nepurces, Fiul este născut și Duhul Sfânt purces, arată modul de existentă al fiecărei Persoane. Persoanele sunt egale în slavă și închinare, având aceeași Ființă.
     24. Opinia conform căreia Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol ar fi primul fără-de-egal. Această opinie are la bază erezia care neagă egalitatea Persoanelor Sfintei Treimi.

25. erezia conform căreia celelalte confesiuni creștine ar fi biserici nedepline, unele mai aproape de deplinatate, altele mai depărtate, și că Biserica ar cuprinde intr-un fel toate confesiunile desparțite de Ea.
            Biserica Ortodoxă este Ecumenică (universală), nu ecumenistă, și de aceea așteptăm de la membrii ei să practice și să predice ortodoxia la toată făptura, aducând pe mulți în Corabia Mântuirii care este Biserica Ortodoxă, Biserica cea Una, Sfânta, Sobornicească (Universală) și Apostolească, așa cum mărturisim în Simbolul de Credință Niceo-Constantinopolitan.

De aceea, ne disociem de poziția tuturor celor care învață sau practică ereziile numite mai sus, fie că au fost formulate în sinoade panortodoxe și locale, fie propovăduite de patriarhi, ierarhi, preoți, diaconi, ipodiaconi, citeți, monahi, monahii sau credincioși.
               Mântuitorul Iisus Hristos îndeamnă la mustrarea fraților spre îndreptare şi arată că este o îndatorire a adunării de credincioși să întărească mustrările, atunci când acest lucru se impune: „De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul” . Canonul 75 Apostolic nu face deosebire între mireni şi clerici, ca martori ai abaterilor episcopului: «La mărturia cea împotriva episcopului, eretic să nu se primească, dar nici credincios numai unul, că pe gura a doi sau a trei martori va sta tot graiul» .

Sfântul Ioan Gură de Aur accentuează și asupra îndatoririi membrilor Bisericii de a mustra clerul care învaţă neortodox: „Trebuie a asculta de învăţători şi de preoţi, şi a nu-i judeca, chiar de ar avea o viaţă urâtă; dacă însă credinţa le e greşită, atunci nu trebuie doar să nu-i ascultăm, ci şi să fugim de ei, şi să-i judecăm” .

De aceea, ne disociem de pozițiile celor care învață neortodox şi, cu durere şi cu nădejdea îndreptării lor, pentru care ne rugăm Bunului Dumnezeu, îi mustrăm:
      • pe reprezentanții Bisericilor Ortodoxe Locale care fac compromisuri dogmatice și afirmă erezii eclesiologice la dialogul inter-creștin și interreligios,
      • pe Patriarhul Ecumenic care s-a rugat împreună cu ereziarhul ”papă” Francisc I la Sfântul Mormânt, la Roma și la Fanar, călcând în picioare Canoanele Sfinților Apostoli care interzic sub pedeapsa caterisirii rugăciunea în comun cu eterodocșii,
     • pe ierarhii diferitelor sinoade locale, printre care și pe ierarhii ce au fost trimiși ca reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, ca să-l felicite pe ereziarhul ”papă” Francisc I la întronizarea sa ca lider al ereziei romano-catolice, papo-filioquiste.
     • sinoadele bisericești care au trimis reprezentanți la o asemenea manifestare rușinoasă,
     • pe ierarhii, preoții, diaconii, ipodiaconii, citeții, monahii, monahiile și credincioșii Bisericii Ortodoxe ce au participat la întâlniri sincretiste inter-religioase și inter-creștine și care au făcut gesturi simbolice sincretiste și rugăciuni în comun cu ereticii sau s-au împărtășit cu ereticii,
   • pe cei care spun că în Biserica Ortodoxă Română nu mai este Harul Duhului Sfânt, datorită faptului că unele mădulare ale ei sunt căzute în rătăcirea ecumenistă, ca și cum Harul s-ar retrage în mod automat din Biserica lui Hristos; nu noi suntem salvatori ai Bisericii, ci Biserica ne salvează pe noi.
       Ne disociem de acțiunea Patriarhiei Ecumenice de a invita la Fanar pe pseudo-episcopul Romei, Benedict al XVI-lea, în 2006, dar și pe pseudo-episcopul Francisc I, în 2014.
Ne disociem, de asemenea, de pomenirea ”papei” Benedict al XVI-lea la slujba de Te Deum.
Ne disociem și de pseudo-binecuvântările pe care ”papa” Benedict al XVI-lea le-a dat în Biserica Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la Fanar și de rostirea Rugăciunii Domnești de către acesta.
Ne disociem și de acțiunea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I de a-l invita la Ierusalim pe pseudo-episcopul Romei, Francisc I, pentru a sărbători împreună mincinoasa ridicare a anatemelor date la 1054, precum și de toate acțiunile de pseudo-unire cu papalitatea eretică.
        Declarăm public faptul că așa-zișii reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe, care fac compromisuri dogmatice și acte liturgice osândite de Canoanele Bisericii, se reprezintă doar pe ei înșiși, nu ne reprezintă pe noi, credincioșii Bisericii Ortodoxe și nici Biserica în plinătatea (pleroma) ei.
        Declarăm, de asemenea, că ne disociem și osândim toate acțiunile lor ecumeniste și sincretiste și așteptăm ca aceștia să dea semne de pocăință publică, la fel cum demersul lor eterodox eretic a fost public.
Într-o Biserică Vie, atunci când un episcop învață o învățătură străină Bisericii Ortodoxe, preoții acelei eparhii pot întrerupe pomenirea episcopului ce învață erezia în public până la judecata Sinodului, conform canonului 15 de la Sinodul I-II Constantinopol .

        De aceea, noi, cler și popor, prin mărturisirea de faţă, îi mustrăm pe preoții, episcopii, patriarhii și credincioșii ce învață erezia, cu durere şi cu nădejdea îndreptării lor, pentru care ne rugăm Bunului Dumnezeu. De asemenea, îi mustrăm şi pe cei care nu caută să-şi îndrepte fraţii căzuți în înșelarea ecumenistă, adoptând o atitudine pasivă, pe care Sfântul Grigorie Palama o vede ca pe al treilea tip de ateism, după ateism și erezie.
          Așa să ne ajute Dumnezeu Cel în Treime Slăvit și Închinat!
Dacă sunteți de acord cu pozițiile textului mărturisirii, trimiteți numele de familie, prenumele, localitatea domiciliului și profesia pe e-mailul: [email protected].
Orice cleric și laic care semnează prezenta mărturisire, și-o asumă ca mărturisire personal

Dacă sunteți de acord cu pozițiile textului mărturisirii, trimiteți numele de familie, prenumele, localitatea domiciliului și profesia pe e-mailul: [email protected] sau [email protected]

Orice cleric și laic care semnează prezenta mărturisire, și-o asumă ca mărturisire personală.

În numele Sinaxei Clericilor și Monahilor, semnează:

Arhimandritul Athanásios Anastasíou

Proegumenul Sfintei Mănăstiri a Marelui Meteor

Arhimandritul Sarántis Sarántos

Paroh al Sfintei Biserici a Adormirii Maicii Domnului, Amaroúsion Attica

Arhimandritul Grigorios Hatzinikoláou

Egumenul Sfintei Mănăstiri a Sfintei Treimi, Ano Gatzéas, Vólos

Gheronda Evstratios Ieromonahul

Sfânta Mare Mănăstire a Marii Lavre, Sfântul Munte

Protopresviterul Gheorghios Metallinós

Profesor Emerit al Facultății de Teologie a Universității din Atena

Protopresviterul Theodoros Zísis

Profesor Emerit al Facultății de Teologie a Universității din Tesalonic

Dimitrios Tselenghídis

Profesor Emerit al Facultății de Teologie a Universității din Tesalonic (consilier)

––––––-

[1] Ioan 17, 17 „Sfințește-i pe ei întru Adevărul Tău, iar Cuvântul Tău este Adevărul”.

[2] Romani 12, 4-6.

[3] I Cor 12, 21-22.

[4] I Cor 12, 26-27.

[5] In 15, 26.

[6] Mt 18, 15-17.

[7] MONAHUL AGAPIE – SFÂNTUL NICODIM AGHIORITUL, Pidalion, ed. Α. ΣΤ. Γεωργίου, Atena 1886, p. 91.

[8] Omilia a II-a la Epistola a II-a către Timotei a Sfântului Apostol Pavel.

[9] Canonul 15 Sinod I-II (861) Constantinopol (Pidalion, pg. 85): Cele rânduite pentru preoți, episcopi și mitropoliți se potrivesc cu mult mai vârtos pentru patriarhi. Drept aceea, dacă vreun preot, episcop sau mitropolit ar îndrăzni, să se îndepărteze de împărtășirea cu patriarhul său și nu ar pomeni numele lui, așa cum este hotărât și rânduit, la Dumnezeieștile Taine, mai înainte de înfățișarea Sinodului și condamnarea lui definitivă (a patriarhului ce ar greși în ceva – nota noastra) face schismă. Sfântul Sinod a hotărât ca acesta să fie străin de toata preoția, în caz că se va vădi de acest nelegiuit lucru. Acestea s-au pecetluit pentru cei care învinuiesc și se îndepărtează de întâistătătorii lor, fac schismă și rup unitatea Bisericii. În schimb, cei care se despart de împărtășirea cu întâistătătorul lor, pentru oarecare erezie condamnată de Sfintele Sinoade sau de Sfinții Părinți, aceia care predică eresul în public și cu capul descoperit îl învață în biserică, unii ca aceștia nu numai că nu sunt supuși certării canonice, îngrădindu-se pe sine de împărtășirea cu numitul episcop, înainte de cercetarea Sinodului, ci și de cinstea cuvenită Dreptmăritorilor se vor învrednici, că nu au osândit episcopi, ci minciuno-episcopi și învățători mincinoși (nu se referă la pierderea sau nu a Harului, ci la faptul ca aceștia învață minciuna, deci sunt minciuno-episcopi – nota noastră) Și (cei care întrerup pomenirea lor – nota noastră) nu au rupt unitatea Bisericii, prin schismă, ci, s-au silit a izbăvi Biserica de schisme și de dezbinări.

Orthódoxos Týpos, 5 iunie 2015, nr. 2056, p. 1, 7.

Traducere: Tatiana Petrache. (G.O.)

nota noastră. Preoții care nu mai pomenesc pe episcopul lor pentru ca acest episcop invață erezia in public (in biserică, presă, în spovedanie, etc) nu numai ca nu fac schismă dar primesc si cunună de la Dumnezeu!Este cazul Sfântului Munte Athos si al Sfantului Paisie Aghioritul,dar și a unor mitropoliti si multi preoți care nu au mai pomenit la Sfânta Liturghie pe patriarhul Atenagoras pentru declarațiile și gesturile lui ecumeniste, intrerupând in felul acesta comuniunea cu el.

nota noastră. Așa cum ecumeniștii care introduc erezii in Biserică, cad sub anatemele Sfinților Parinți, Biserica lepădandu-se astfel de ei, așa si noi, într-o conglasuire cu Sfinții fiind, ne lepadam de toți cei care învață și propovăduiesc orice fel de erezie, pentru a nu fi osandiți împreună cu ei.

Graiul Ortodox

Mențiune

În varianta românească  a Mărturisirii de Credință Împotriva Ecumenismului există un text scris și semnat de Mitropolitul Gortinei, Ieremia,  profesor emerit la Universitatea Kapodistirană din Atena, textul este următorul:

Varianta românească a fost semnată de mai multe mânăstiri din România, preoți, preotese, ieromonahi, monahi, monahii, doctori docenți, profesori universitari, medici, biologi, chimiști, juriști, avocați, ingineri, jurnaliști, educatori, informaticieni, economiști, farmaciști, muncitori, medici rezidenți, elevi, sudenți, doctoranzi, sculptori, cântăreți, etc :

Ieromonahul Iulian Prodromitul, Duhovnicul Schitului Românesc Prodromu, Sfântul Munte Athos
Gheron Sava Lavriotul, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte Athos
Gheron Evstratie Lavriotul, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte Athos
Protoprezbiter Theodoros Zisis, Profesor Emerit al Facultații de Teologie din Salonic
Protoprezbiter Gheorghios Metallinos, Profesor Emerit al Facultații de Teologie din Atena
Dimitrie Țelenghidis, Profesor al Facultații de Teologie din Salonic
Arhimandrit Atanasie Anastasiu, Proegumen al Sfintei Mănăstiri a Marelui Meteor (Meteora-Grecia)
Arhimandrit Sarandis Sarandi, Biserica Adormirea Maicii Domnului, Amarusion, Attikis
Arhimandrit Grigorie Haginicolau, Egumen al Mănăstirii Sfânta Treime, Ano Gazeas, Volos
Ieroschimonahul Paisie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Ieromonahul Damaschin Popa, Iconomul Schitului Românesc Prodromu, Sfântul Munte Athos
Ieromonahul Damaschin Răuș Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Ieromonahul Ioil Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Ieromonahul Visarion Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Serafim Vaduva Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Efrem Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Nifon Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Macarie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Varsanufie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Marcu Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Tarasie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Nazarie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Isaak Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Nazarie Prodromitul, Sfântul Munte Athos
Monahul Flavian Pandelea, Xiropotamu, Sfântul Munte Athos
Monahul Vlasie Vigliotul, Pustia Viglei, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte Athos
Monahul Gheorghe Vigliotul, Pustia Viglei, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte Athos
Monahul Iosif Vigliotul, Pustia Viglei, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte Athos
Monahul Gheorghe Mugur, Mănăstirea Nicula, Jud. Cluj

Pentru a vedea toate semnaturile mergeti la postarea “Marturisire impotriva ereziei” unde sunt afisate toate semnaturile.

“Marturisire impotriva ereziei” este acelas lucru cu Noua Marturisire de credinta impotriva ecumenismului adoptata de Sinaxa Clericilor si monahilor din Grecia

sursa: https://graiulortodox.wordpress.com/2015/06/05/orthodoxos-typos-sinaxa-clericilor-si-monahilor-ortodocsi-a-adoptat-noua-marturisire-de-credinta-intocmita-de-schitul-romanesc-prodromou-din-sfantul-munte/