Biserica este vazuta de unii episcopi(in nici un caz de toti, vezi nota de la subsol)ca firma nationala, nu ca Trup Unitar al lui Hristos, iar ei sunt directori in firma, si nu parinti duhovnicesti care sa poarte poverile tuturor. Aceasta viziune duce la diferentieri nepermise si anti-bisericesti. “Din ce firma, scuzati, Biserica faci parte?” A! Esti sub rusi! A! Esti sub greci! A! Esti sub romani! Ca si cum Biserica nu ar fi Una, ci ar fi multe companii, fara legatura intre ele, si chiar in competitie- care sa fie in frunte, care are autoritate mai mare? In loc ca episcopii nostri sa se gandeasca la cateheza ortodoxa a turmei incredintate de Hristos, la secularizarea profunda pe care o sufera turma duhovniceasca, la misiunea in lume pe care trebuie sa o aiba, la aducerea la Hristos a eterodocsilor si paganilor, ei se preocupa cu o problema “foarte importanta”, anume: Cine sa fie primul in diptice? Toti sunt de acord cu ecumenismul desantat si neteologic, dar cu dipticele…(vedeti pregatirea Mareului Sinod Ecumenic la Chambesy)
Altii te acuza ca te bagi in “problemele altei Biserici”, ca si cum Biserica nu e Una, ca si cum am fi firme, companii comerciale in competitie, directa sau indirecta.
Invatatura dogmatica despre Biserica ne spune ca Ea este Trupul lui Hristos iar fiecare dintre noi suntem madulare, parti ale Trupului lui Hristos.
Biserica fiind Trup, inseamna ca daca un madular este bolnav, de exemplu, un picior, atunci durerea este resimtita in tot trupul, nu numai in picior. Toate celelalte madulare sufera atunci cand un madular oricat de neinsemnat ar suferi.
Suntem Una in Hristos si atunci ne pasa de orice madular-membru al Bisericii, indiferent ca e un om, Muntele Athos, Patriarhul Ecumenic, un pacatos, un sinod, o Biserica Locala, etc.
Nu putem fi acuzati ca ne amestecam in treburi straine, pentru ca oriunde e Biserica Ortodoxa este casa noastra si problema noastra personala, pentru ca problema Bisericii e si problema mea, pentru ca sunt in Trupul Ei. Se accentueaza nationalismul in detrimentul catolicitatii. Sfantul Apostol Pavel ne spune ca in Biserica nu mai este nici iudeu, nici elin, nici rob, nici slobod, nici parte barbateasca, nici parte femeiasca, ci toti sunt una in Hristos Iisus. (Epistola catre Galateni, 3, 28). Si iarasi “Iar voi sunteţi trupul lui Hristos şi mădulare (fiecare) în parte” (I Corinteni 12, 27).
Nicaieri in Sfanta Scriptura nu se vorbeste despre Biserici surori, fiice, mame, etc. Se vorbeste despre Sion ca maica a Bisericii, in sens simbolic in alte texte. Nimeni nu contesta o ordine a Bisericilor Locale si dipticele, dar este o ordine simbolica, nu de putere si influenta ca in papism.
De aceea faptul ca un madular al Bisericii reactioneaza la erezie, inseamna ca este un madular sanatos, daca nu ar reactiona atunci ar fi un madular bolnav, autist.
Reactia impotriva microbului ecumenist din organismul Bisericii este perfect normala. Protestul, marturisirea si chiar ruperea comuniunii cu madularul bolnav (eretic) ce s-a cangrenat si se poate extinde sunt iarasi firesti. Vezi anatemele Sinoadelor Ecumenice si locale, viata Sfantului Maxim Marturisitorul, Teodor Studitul, etc.
parintele Matei Vulcanescu
nota. Referinta mea este ca fenomen general, nu ma refer la cineva anume sau din vreun sinod anume, e observabil in toata ortodoxia.
Biserica Ortodoxă este universală - Blog personal al Părintelui Matei Vulcanescu
Imi scrie un frate crestin: “Si rau e ca in astfel de ambitii se strecoara filetismul, mai ales in chestiuni legate de misiune (tendinte de hegemonie, in dauna misiunii ortodoxe – conteaza mai mult cine isi instaleaza primul episcopul intr-un loc, nu ca acelor oameni trebuie sa li se vorbeasca de Hristos). Pai prezenta episcopilor rusi, sarbi, bulgari, greci, romani in una si aceeasi localitate cum poate fi interpretata, daca ne gandim la canonul apostolic, cum ca intr-o cetate nu trebuie sa fie 2 episcopi ?”
Eu nu sunt impotriva existentei episcopiilor romanesti inafara tarii. Cred ca avem nevoie de episcopii inafara granitelor. Dar cred ca misiunea acestor episcopii nu trebuie sa se rezume la pastoratie, adica numai la romanii ortodocsi si deservirea lor “religioasa” ci ar trebui sa aiba si latura misionar apostolica de aducere la Biserica Ortodoxa prin taina Sfantului Botez a eterodocsilor romano catolici si protestanti care doresc acest lucru. Ar trebui ca Biserica Ortodoxa sa se faca cunoscuta si sa faca misiune activa pentru aducerea acestora in Turma lui Hristos. Daca exista constiinta ca Biserica este Una, atunci nu ar conta defel faptul ca un roman in strainatate merge la Biserica Rusilor, Grecilor sau Roamnilor, desigur, e preferabil sa sprijine comunitatea romaneasca, dar nu se poate impune aceasts ca o obligatie in mod sinodal cazandu-se in filetism. Acelas lucru e valabil si cu Bisericile in care sunt greci, rusi, ucraineni, etc.
Trebuie sa tinem totusi cont de realitatea Bisericilor nationale. Asa se explica prezentatorului mai multor episcopi in cetate. Sa nu cadem prea mult in rationalism, deoarece riscam erezii. Sa facem distinctie intre active si iconomie in lucrarea Bisericii.